Ioan Oleleu la Conferinţa Clusterelor: Am învățat să cooperăm între noi și să creăm împreună valoare adăugată mare

oleleuAproximativ 300 de persoane participă la Conferința Națională a Clusterelor. Reprezentanții acestor asociații, precum și managerii companiilor discută despre modul în care pot să atragă mai multe fonduri europene, să susțină exporturile și să accelereze transferul tehnologic.

Preşedintele AgroTransilvania Cluster, Ioan Oleleu, a declarat, în deschiderea conferinţei, că  ingredientele unui cluster de succes sunt: istorie, tradiție, deschidere, inovare, creativitate, grijă față de mediu, precum și o atitudine corectă față de mediul de afaceri. Redăm, mai jos, în întregime, discursul preşedintelui AgroTransilvania Cluster:

“Sunt onorat să vă urez “Bine ați venit” la Conferința Națională a Clusterelor. Mă bucur de faptul că această ediție are loc în Cluj-Napoca, orașul care este Capitală Europeană a Tineretului. Suntem un oraș tânăr, pentru că din cei 500.000 de locuitori ai ariei metropolitane, 100.000 sunt studenți, masteranzi și doctoranzi.

Aș vrea să vă mai spun că un studiu al Comisiei Europene a declarat Clujul drept orașul cel mai primitor cu străinii. Sper că la finalul acestor zile dumneavoastră nu vă veți mai considera străini și că vă veți simți la Cluj ca acasă. Și pentru că tot am vorbit de studii realizate la nivel european și pentru că ne aflăm în acest minunat spațiu verde, aș vrea să vă mai spun că Clujul este, potrivit unei cercetări realizate de specialiștii francezi, orașul cu cel mai curat aer de pe continent.

Știți de ce? Pentru că Clujul respiră artă.

Potrivit specialiștilor americani, Clujul se numără printre cele 10 orașe din lume în care sunt create tendințele artistice ale viitorului. Avem în Cluj pictori faimoşi care vând tablouri cu milioane de euro.

În Cluj-Napoca puteți ajunge ușor din toate colțurile lumii. Suntem chiar în inima Europei Centrale, iar centrul geografic al continentului se află la mai puțin de 100 de kilometri depărtare de locul în care ne aflăm. Unele măsurători arată că acest centru al Europei se află la Vișeu, iar altele îl plasează mai încolo cu câțiva kilometri, peste Tisa, în Maramureșul istoric. Și tot la mai puțin de 100 de kilometri se află locul pe care Cristofor Columb îl considera meridianul zero atunci când a plecat să descopere America. Este vorba de observatorul din Oradea. La 30 de kilometri depărtare de Cluj a fost proclamat pentru prima oară în istorie principiul libertății de conștiință, votat de Dieta Transilvaniei întrunită acum patru secole la Turda.

Vă spun toate acestea pentru că ele exprimă, de fapt, lucrurile care reprezintă ingredientele unui cluster de succes: istorie, tradiție, deschidere, inovare, creativitate, grijă față de mediu, precum și o atitudine corectă față de mediul de afaceri.

Aceste ingrediente au transformat Clujul în principalul centru economic al României, după Capitală. Iar modelul clusterelor este unul care se potrivește excelent în comunitatea noastră. Vedem acest lucru dacă ne uităm peste cifre. În România, au fost înregistrate până acum 75 de clustere. 12 dintre ele au primit certificarea de tip bronz din partea Comisiei Europene. Iar din cele 12, patru sunt din Cluj. Ele, sunt, de fapt, organizatorii acestei conferințe, alături de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Cele patru clustere acoperă domenii diferite, dar complementare: agricultură și industrie alimentară, mobilier, IT și industrie electronică.

Am învățat să cooperăm între noi și să creăm împreună valoare adăugată mare. Companiile din clusterul Cluj IT produc software foarte util în gestiunea economică a firmelor din clusterul Mobilier Transilvan care oferă un mobilier excelent pentru membrii clusterului iTech Transilvania. La rândul lor, aceștia produc echipamente și programe informatice foarte utile companiilor din clusterul AgroTransilvania. Iar acesta oferă tuturor o hrană de o calitate deosebită.

Mai în glumă, mai în serios, am vrut să vă transmit faptul că la Cluj există un pol al clusterelor, o rețea performantă, care este deschisă cooperării cu alte clustere din țară, din Uniunea Europeană și din țările din regiune care nu sunt sau nu sunt încă membre ale Uniunii.

Clusterul AgroTransilvania, pe care am onoarea să îl reprezint, poate fi considerat o bună ilustrare a vorbei din bătrâni care spune că Unirea face puterea. Împreună, noi, membrii clusterului, am demonstrat că suntem parteneri de încredere în domenii precum zootehnia, producția vegetală, procesarea alimentelor, producția de utilaje și echipamente sau prestări de servicii conexe.

Încurajăm, împreună cu partenerii noștri din USAMV și UTCN, cercetarea științifică și transferul tehnologic dinspre universități și institute de cercetare spre domeniul productiv.

Împreună cu partenerii din Consiliul Județean, cărora le adresăm mulțumiri speciale, participăm la dezvoltarea infrastructurii de afaceri și la atragerea de finanțări din fondurile europene.

Suntem mândri că am reușit, cu ajutorul membrilor noștri, să creăm o rețea de magazine care au pus pe piață alimentele locale. Găsiți standurile noastre în cele două mall-uri din Cluj. Vă invităm să descoperiți acolo savoarea și diversitatea care fac din gastronomia din Transilvania una dintre cele mai apreciate din Europa. Rețeaua noastră se va extinde în curând cu un nou punct comercial, care va fi deschis într-un hipermagazin din cartierul Grigorescu, precum și cu unul în Oradea.

De asemenea, suntem mândri de faptul că am reușit, împreună cu membrii noștri din Cooperativa Someș-Arieș, să salvăm unul dintre cele mai prețioase branduri alimentare românești: brânza de Năsal, produsă în fabrica noastră din Țaga, pe care am redeschis-o de câteva luni.

O onoare deosebită a fost faptul că clusterul nostru a primit misiunea de a scrie strategia de dezvoltare a județului Cluj în domeniul agriculturii și industriei alimentare. Suntem bucuroși că viziunea noastră a fost însușită de autoritățile județene.

Acum, am ajuns cu toții, în cadrul acestei conferințe naționale a clusterelor în fața unei mari întrebări: cum să construim o rețea de parteneri capabilă să sprijine inovarea, cercetarea științifică, transferul tehnologic și atragerea de fonduri europene? Sunt convins că vom reuși, împreună, să găsim un răspuns satisfăcător.

În încheiere, aș vrea să spun că toate aceste lucruri nu ar fi putut fi posibile fără ajutorul prietenilor noștri din Consiliul Județean, USAMV, UTCN și Camera de Comerț și Industrie. Împreună cu ei, dar și cu dumneavoastră, sperăm ca aceștia să nu fie decât primii pași pe un drum la capătul căruia să putem spune că România nu este doar țara în care locuim, ci țara în care ne face plăcere să trăim – țara în care cu muncă, pasiune și seriozitate ne putem construi un viitor prosper și demn”.