Fermierii clujeni cred că asocierea este singura soluție de succes

Fermierii clujeni cred că asocierea este singura soluție de succes

Crescătorii de vaci din județul Cluj s-au asociat încă de acum patru ani în Cooperativa Agricolă Someș Arieș.

 

Secretele-unei-productii-ridicate-de-lapte-in-fermele-de-vaci

 

Ei atrag atenția că cine nu înțelege importanța asocierii nu va avea șanse de succes pe piața concurențială din prezent.

 

Directorul Cooperativei Agricolă Someș Arieș, Călin Forgaciu, a declarat că avantajele asocierii sunt multiple. ”Avem 70 de ferme în cooperativă și 10.000 de vaci. Cine nu înțelege cum merg lucrurile pierde. Capitalismul nu-i comunism, în care cineva se îngrijește ca ție să îți meargă bine. În capitalism trebuie să te elimine ca să vină el în locul tău. Dacă tu nu joci după regulile impuse de piață, după cum fac ceilalți, dispari.

 

Pe oricine a vrut să își facă asociere i-am ajutat. Pe cei care am știut că sunt în regulă i-am luat la noi, pe cei cu probleme nu. Noi nu vrem să stricăm atmosfera în cooperativă. Noi le-am spus să își facă asociații pentru că îi sprijinim. Oferim consultanță gratuită. Sfaturi. Noi am trecut prin toate etapele. Dacă nu vezi cum merg lucrurile și nu vrei să te asociezi să fii sănător. Nu le poate face nimeni cu forța asociații”, a explicat Forgaciu.

 

În județul Cluj mai sunt numai 5 ferme comerciale în afara asocierii, iar restul sunt producători individuali.

 

”Fermele pot crește natural, dar este vorba despre eficientizare. Trebuie să ai piață de desfacere, să scazi costurile și să mărești valoarea producției la vânzare. Asta face cooperativa. Spre exemplu, am avut la un soi de sămânță de porumb 70% discount. Când obținea un fermier independent 70% disount? Avantajul acesta l-am avut numai pentru că am luat mii de saci. Frecvent avem 30 – 40% discount pentru că luăm cantități mari. La vânzare de lapte avem o marjă de 20 – 30% peste preț pentru că ducem 40.000 de litri și nu 200 de litri”, a explicat Călin Forgaciu avantajele asocierii.

 

Pentru că este un secret comercial, șeful fermierilor clujeni nu a putut să spună care este prețul final de vânzare a laptelui la marii procesatori. ”Pot să vă spun că la o fermă normală un litru de lapte costă de la 70 de bani în sus. Noi dăm la fabrica de la Năsal numai 4.000 de litri și restul de 35.000 de litri îi trimitem la procesatori”, a mai explicat Forgaciu.

 

El cere statului să fie alături de fermieri și să îi susțină. ”Să facă legi restrictive pentru cei care vin peste noi și să începem să ne protejăm economia națională și fermierul din țară.

 

Vă dau un exemplu. În Polonia, dacă a vrut olandezul fermă i s-a spus că poate face, dar nu mai mult de 200 capete. Dacă o face de 200 de capete, 51% trebuie să fie majoritar fermier polonez. Deci numai în asociere. La noi a venit și a făcut fermă de 2000 de capete și s-au închis 100 de ferme românești. E un exemplu.

 

Ar trebui la supermarket să fie 50% produse făcute din lapte românesc. Să fie etichetare la raft și mult altele. Să scrie mare acolo: lapte românesc și lapte nemțesc, iar românul să cumpere ce vrea. Să facă o campanie de informare prin care să se spună să cumpere de la fermierul român și să sprijine fermele românești”, a încheiat directorul Cooperativei Agricolă Someș Arieș, Călin Forgaciu.

foto: ibdimv.com

Fabrica de brânză de la Năsal – Țaga este un test major pentru fermierii clujeni

Fabrica de brânză de la Năsal – Țaga este un test major pentru fermierii clujeni

Fabrica de la Năsal produce brânză de aproape 6 luni, iar producția este în continuă creștere. Fermierii clujeni, adunați în Cooperativa Agricolă Someș Arieș, își pun mari speranțe în experiența câștigată cu această mică fabrică.

 

branza

 

Fabrica de la Năsal a fost redeschisă de AgroTransilvania Cluster în asociere cu Cooperativa Agricolă Someș Arieș. În luna septembrie 2014 s-a făcut preluarea, dar producția a început numai în martie.

 

”Piața nu răspunde în secunda doi. De când am pornit producția, a crescut treptat, cam cu 20%, cererea de brânză de Năsal, Produs de Țaga și noi mai facem acolo și Moeciu. Am angajat foștii oameni de la fabrică acolo, care știau să facă produsul. Laptele este de mai bună calitate, pentru că merge direct din ferme și nu mai este lapte colectat de la producători individuali.

 

Noi am preluat din luna septembrie 2014, dar numai din martie am făcut prima livrare. A fost destul de greu de repornit fabrica. În primul rând a expirat autorizația de produs tradițional. Fără acest atestat nu primești derogare de la Direcția Sanitar Veterinară. Am primit atestatul, dar a durat”, a explicat Călin Forgaciu, administratorul Fabricii de Brânzeturi Transilvania, noua societate sunt care a ”renăscut” Fabrica de la Țaga. Forgaciu este și directorul Cooperativei Agricole Someș Arieș a crescătorilor de vaci, care furnizează laptele pentru fabrica de brînzeturi. Coperativa are acum 70 de fermieri și un număr de 10.000 de animale.

 

Fabrica este deținută tot de FrieslandCampina România, dar este închiriată către AgroTransilvania Cluster și Cooperativa Agricolă Someș Arieș.

 

cas_nasal            branza_taga-1-1024x568

 

”Avem la fabrică șapte angajați. Fabrica este deținută tot de Napolact și este numai închiriată la noi. Năsalul îl producem numai pentru Napolact, brânza de Moeciu și celelalte produse, care ne-au dat licență de marcă, le facem pentru noi. Produsul de Țaga este marca noastră proprie.

 

Cooperativa are o vechime de patru ani. Împreună cu meseriașii de fabrica de brânzeturi am creat o rețetă nouă, acest Produs de Țaga, care se vinde foarte bine. Ducem 4.000 de litri de lapte pe zi la fabrică, din producția noastră de 40.000 de litri, și facem 400 de kilograme de brânză pe zi. Cererea este bună și lucrăm la capacitate. Ne-ar ajuta dacă românii ar cumpăra brânză făcută de români, din lapte românesc”, a mai spus Călin Forgaciu.

 

branza_taga-4-1024x581

 

Secretul produselor de la Năsal constă în rețeta proprie. ”Toată brînza care se face în grota aceea este relativ aceeași. Toată diferența este temperatura de închegare și timpul de presare. Astea sunt secretele meseriei și nu le pot spune. În funcție de temperatura la care faci închegarea și de timpul la care o lași în presă, cât timp presezi produsul, are un gust diferit.

 

Noi suntem mulțumiți de modul în care se vinde produsul. Nu are rost să investim în promovare pentru că deocamdată nu este cazul. Noi nu am luat fabrica pentru a face mare profit. Noi am luat-o ca să mai putem vinde niște lapte și să ne învățăm să facem brânză și să acoperim cheltuielile acolo.

 

Învățăm să facem procesare și poate vom face noi o fabrică, dacă lucrurile vor fi într-o normalitate. Noi suntem simpli fermieri și nu am făcut asta niciodată”, a mai spus Călin Forgaciu, administratorul Fabricii de brânză de la Țaga.

 

branza_taga-3

 

Brânza de Năsal, produsă unic în lume în comuna Țaga, a dispărut de pe piață în 2013, după ce fabrica a fost închisă de FrieslandCampina România.

 

În 29 august 2014, Compania care deține brandul a încheiat un acord cu Fabrica de Brânzeturi Transilvania pentru reluarea producției de la fabrica din Țaga.

 

Acordul oferă dreptul societății Fabrica de Brânzeturi Transilvania de a opera fabrica de brânză din comuna Țaga, județul Cluj. Asociatul majoritar al societății este AgroTransilvania Cluster, având ca partener asociat Cooperativa Agricolă Someș Arieș.

 

”Acordul de parteneriat cu FrieslandCampina România reprezintă pentru noi, ca structură asociativă ce promovează investițiile în sectorul agroindustrial transilvănean, o oportunitate de a duce mai departe rețetele și tradițiile clujene, indiferent de contextul economic. Grota de la Țaga, în care se maturează brânzeturile, face parte din patrimoniul Transilvaniei și este de datoria noastră să facem tot ce este posibil să susținem procesul de producție de aici”, a declarat Felix Arion, Manager General AgroTransilvania Cluster.

 

Societatea Fabrica de Brânzeturi Transilvania a fost înființată de AgroTransilvania Cluster, asociat majoritar, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Someș Arieș. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenți economici, entități de cercetare, instituții și catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean, iar partenerul său în Fabrica de Brânzeturi Transilvania este o cooperativă formată din peste 70 de ferme, care cresc împreună peste 10.000 de vaci de lapte.

 

Grota naturala de la Ţaga este, de sute de ani, locul in care natura transforma branzeturile in delicatese. Roca specifica grotei, temperatura si umiditatea constante de-a lungul anului, actioneaza asupra branzei, conferindu-i unicitate. Dar mai este un mic ingredient care desavarseste branza de Nasal: Bacteria Brevibacterium linens, care confera, dupa maturare, produsului finit, caracteristici specifice de textura, aroma si culoare. Aceasta branza fermentata este atestata ca produs traditional.

 

Ritualul nuptial din Ţaga este de o mare bogatie si varietate, fiind punctat moment de moment de melodii si texte rituale variate, de oratii si de strigaturi ceremoniale. Textele suprind prin accentele sumbre privind viata femeii instrainate prin maritis, indeosebi a celei maritate in afara statului.

 

Satul Ţaga este inclus in ghidul oficial Cele mai frumoase sate din Romania si puteti ajunge aici fie cu autoturismul, pe DJ 109C din Gherla – Camaras – Targu Mures sau pe DJ 172A din Chichis – Nuseni – Bclean, fie cu autobuzul din Gherla. Ţaga se afla la o distanta de 20 de kilometri e Gherla si la 57 de kilometri de Cluj-Napoca.

Foto: Radiocluj.ro