Fabrica de brânză de la Năsal – Țaga este un test major pentru fermierii clujeni

Fabrica de la Năsal produce brânză de aproape 6 luni, iar producția este în continuă creștere. Fermierii clujeni, adunați în Cooperativa Agricolă Someș Arieș, își pun mari speranțe în experiența câștigată cu această mică fabrică.

Fabrica de la Năsal a fost redeschisă de AgroTransilvania Cluster în asociere cu Cooperativa Agricolă Someș Arieș. În luna septembrie 2014 s-a făcut preluarea, dar producția a început numai în martie.

”Piața nu răspunde în secunda doi. De când am pornit producția, a crescut treptat, cam cu 20%, cererea de brânză de Năsal, Produs de Țaga și noi mai facem acolo și Moeciu. Am angajat foștii oameni de la fabrică acolo, care știau să facă produsul. Laptele este de mai bună calitate, pentru că merge direct din ferme și nu mai este lapte colectat de la producători individuali.

Noi am preluat din luna septembrie 2014, dar numai din martie am făcut prima livrare. A fost destul de greu de repornit fabrica. În primul rând a expirat autorizația de produs tradițional. Fără acest atestat nu primești derogare de la Direcția Sanitar Veterinară. Am primit atestatul, dar a durat”, a explicat Călin Forgaciu, administratorul Fabricii de Brânzeturi Transilvania, noua societate sunt care a ”renăscut” Fabrica de la Țaga. Forgaciu este și directorul Cooperativei Agricole Someș Arieș a crescătorilor de vaci, care furnizează laptele pentru fabrica de brînzeturi. Coperativa are acum 70 de fermieri și un număr de 10.000 de animale.

Fabrica este deținută tot de FrieslandCampina România, dar este închiriată către AgroTransilvania Cluster și Cooperativa Agricolă Someș Arieș.

”Avem la fabrică șapte angajați. Fabrica este deținută tot de Napolact și este numai închiriată la noi. Năsalul îl producem numai pentru Napolact, brânza de Moeciu și celelalte produse, care ne-au dat licență de marcă, le facem pentru noi. Produsul de Țaga este marca noastră proprie.

Cooperativa are o vechime de patru ani. Împreună cu meseriașii de fabrica de brânzeturi am creat o rețetă nouă, acest Produs de Țaga, care se vinde foarte bine. Ducem 4.000 de litri de lapte pe zi la fabrică, din producția noastră de 40.000 de litri, și facem 400 de kilograme de brânză pe zi. Cererea este bună și lucrăm la capacitate. Ne-ar ajuta dacă românii ar cumpăra brânză făcută de români, din lapte românesc”, a mai spus Călin Forgaciu.

Secretul produselor de la Năsal constă în rețeta proprie. ”Toată brînza care se face în grota aceea este relativ aceeași. Toată diferența este temperatura de închegare și timpul de presare. Astea sunt secretele meseriei și nu le pot spune. În funcție de temperatura la care faci închegarea și de timpul la care o lași în presă, cât timp presezi produsul, are un gust diferit.

Noi suntem mulțumiți de modul în care se vinde produsul. Nu are rost să investim în promovare pentru că deocamdată nu este cazul. Noi nu am luat fabrica pentru a face mare profit. Noi am luat-o ca să mai putem vinde niște lapte și să ne învățăm să facem brânză și să acoperim cheltuielile acolo.

Învățăm să facem procesare și poate vom face noi o fabrică, dacă lucrurile vor fi într-o normalitate. Noi suntem simpli fermieri și nu am făcut asta niciodată”, a mai spus Călin Forgaciu, administratorul Fabricii de brânză de la Țaga.

Brânza de Năsal, produsă unic în lume în comuna Țaga, a dispărut de pe piață în 2013, după ce fabrica a fost închisă de FrieslandCampina România.

În 29 august 2014, Compania care deține brandul a încheiat un acord cu Fabrica de Brânzeturi Transilvania pentru reluarea producției de la fabrica din Țaga.

Acordul oferă dreptul societății Fabrica de Brânzeturi Transilvania de a opera fabrica de brânză din comuna Țaga, județul Cluj. Asociatul majoritar al societății este AgroTransilvania Cluster, având ca partener asociat Cooperativa Agricolă Someș Arieș.

”Acordul de parteneriat cu FrieslandCampina România reprezintă pentru noi, ca structură asociativă ce promovează investițiile în sectorul agroindustrial transilvănean, o oportunitate de a duce mai departe rețetele și tradițiile clujene, indiferent de contextul economic. Grota de la Țaga, în care se maturează brânzeturile, face parte din patrimoniul Transilvaniei și este de datoria noastră să facem tot ce este posibil să susținem procesul de producție de aici”, a declarat Felix Arion, Manager General AgroTransilvania Cluster.

Societatea Fabrica de Brânzeturi Transilvania a fost înființată de AgroTransilvania Cluster, asociat majoritar, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Someș Arieș. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenți economici, entități de cercetare, instituții și catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean, iar partenerul său în Fabrica de Brânzeturi Transilvania este o cooperativă formată din peste 70 de ferme, care cresc împreună peste 10.000 de vaci de lapte.

Grota naturala de la Ţaga este, de sute de ani, locul in care natura transforma branzeturile in delicatese. Roca specifica grotei, temperatura si umiditatea constante de-a lungul anului, actioneaza asupra branzei, conferindu-i unicitate. Dar mai este un mic ingredient care desavarseste branza de Nasal: Bacteria Brevibacterium linens, care confera, dupa maturare, produsului finit, caracteristici specifice de textura, aroma si culoare. Aceasta branza fermentata este atestata ca produs traditional.

Ritualul nuptial din Ţaga este de o mare bogatie si varietate, fiind punctat moment de moment de melodii si texte rituale variate, de oratii si de strigaturi ceremoniale. Textele suprind prin accentele sumbre privind viata femeii instrainate prin maritis, indeosebi a celei maritate in afara statului.

Satul Ţaga este inclus in ghidul oficial Cele mai frumoase sate din Romania si puteti ajunge aici fie cu autoturismul, pe DJ 109C din Gherla – Camaras – Targu Mures sau pe DJ 172A din Chichis – Nuseni – Bclean, fie cu autobuzul din Gherla. Ţaga se afla la o distanta de 20 de kilometri e Gherla si la 57 de kilometri de Cluj-Napoca.

Foto: Radiocluj.ro