Producătorii de brânzeturi vor să se asocieze pentru a avea mai multă forță de negociere

Producătorii de brânzeturi vor să se asocieze pentru a avea mai multă forță de negociere

Brânza și produsele lactate din fabricile clujene ajuns să fie vândute în comerț la preț dublu sau chiar mai mare decât cel la care ies de pe poarta fabricii.

 

produse_branza_de_capra

 

Acesta este cazul brandului de brânză din lapte de capră ”La Colline”. Fabrica din localitatea Vîlcele produce brânză din 2007.

 

”Brânza noastră se găsește peste tot, dar nu reușim să ne facem singuri distribuția. Apelăm la un distribuitor care transportă brânza noastră de aici de la Cluj și o duce la București. De acolo el negociază cu supermarketurile și o distribuie în toată țara. Prețul final este cam dublu față de prețul la care vindem noi.

 

Ar trebui să ne asociem mai mulți producători zonali sub un brand unic Transilvania sau altceva cu rezonanță și să încercăm să abordăm supermarketurile, să mergem la negocieri cu o gamă mai largă de produse și șansele noastre de a ne lista în supermarketuri ar crește.

 

Ar fi bine dacă am elimina acest intermediar. Dar se mai pune problema transportului. Noi nu am avea puterea să transportăm în toată țara, dar măcar zonal am reuși”, a precizat Marcela Spînu, medicul veterinal și fondatorul fabricii La Colline, din localitatea Vâlcele.

 

Aceeași problemă este și cu brânza de Năsal. Prețul de vânzare de la fabrica de la Țaga este de 20 de lei pe kilogram, dar ajunge în comerț la 30 de lei bucata de 300 de grame.

 

Singura soluție pentru acești producători este asocierea și faptul că fac parte din Clusterul AgroTransilvania. ”Am intrat în Cluster pentru a cunoaște producători de lactate și mezeluri din zona Clujului, gândindu-ne că vor fi o serie de proiecte care ne vor ajuta să ne dezvoltăm. Nu este neapărat un câștig material, dar este un câștig pentru că ne împărtășim experiența și asta ne ajută să depășim obstacolele”, explică Marcela Spînu.

Fabrica de brânză de la Năsal – Țaga este un test major pentru fermierii clujeni

Fabrica de brânză de la Năsal – Țaga este un test major pentru fermierii clujeni

Fabrica de la Năsal produce brânză de aproape 6 luni, iar producția este în continuă creștere. Fermierii clujeni, adunați în Cooperativa Agricolă Someș Arieș, își pun mari speranțe în experiența câștigată cu această mică fabrică.

 

branza

 

Fabrica de la Năsal a fost redeschisă de AgroTransilvania Cluster în asociere cu Cooperativa Agricolă Someș Arieș. În luna septembrie 2014 s-a făcut preluarea, dar producția a început numai în martie.

 

”Piața nu răspunde în secunda doi. De când am pornit producția, a crescut treptat, cam cu 20%, cererea de brânză de Năsal, Produs de Țaga și noi mai facem acolo și Moeciu. Am angajat foștii oameni de la fabrică acolo, care știau să facă produsul. Laptele este de mai bună calitate, pentru că merge direct din ferme și nu mai este lapte colectat de la producători individuali.

 

Noi am preluat din luna septembrie 2014, dar numai din martie am făcut prima livrare. A fost destul de greu de repornit fabrica. În primul rând a expirat autorizația de produs tradițional. Fără acest atestat nu primești derogare de la Direcția Sanitar Veterinară. Am primit atestatul, dar a durat”, a explicat Călin Forgaciu, administratorul Fabricii de Brânzeturi Transilvania, noua societate sunt care a ”renăscut” Fabrica de la Țaga. Forgaciu este și directorul Cooperativei Agricole Someș Arieș a crescătorilor de vaci, care furnizează laptele pentru fabrica de brînzeturi. Coperativa are acum 70 de fermieri și un număr de 10.000 de animale.

 

Fabrica este deținută tot de FrieslandCampina România, dar este închiriată către AgroTransilvania Cluster și Cooperativa Agricolă Someș Arieș.

 

cas_nasal            branza_taga-1-1024x568

 

”Avem la fabrică șapte angajați. Fabrica este deținută tot de Napolact și este numai închiriată la noi. Năsalul îl producem numai pentru Napolact, brânza de Moeciu și celelalte produse, care ne-au dat licență de marcă, le facem pentru noi. Produsul de Țaga este marca noastră proprie.

 

Cooperativa are o vechime de patru ani. Împreună cu meseriașii de fabrica de brânzeturi am creat o rețetă nouă, acest Produs de Țaga, care se vinde foarte bine. Ducem 4.000 de litri de lapte pe zi la fabrică, din producția noastră de 40.000 de litri, și facem 400 de kilograme de brânză pe zi. Cererea este bună și lucrăm la capacitate. Ne-ar ajuta dacă românii ar cumpăra brânză făcută de români, din lapte românesc”, a mai spus Călin Forgaciu.

 

branza_taga-4-1024x581

 

Secretul produselor de la Năsal constă în rețeta proprie. ”Toată brînza care se face în grota aceea este relativ aceeași. Toată diferența este temperatura de închegare și timpul de presare. Astea sunt secretele meseriei și nu le pot spune. În funcție de temperatura la care faci închegarea și de timpul la care o lași în presă, cât timp presezi produsul, are un gust diferit.

 

Noi suntem mulțumiți de modul în care se vinde produsul. Nu are rost să investim în promovare pentru că deocamdată nu este cazul. Noi nu am luat fabrica pentru a face mare profit. Noi am luat-o ca să mai putem vinde niște lapte și să ne învățăm să facem brânză și să acoperim cheltuielile acolo.

 

Învățăm să facem procesare și poate vom face noi o fabrică, dacă lucrurile vor fi într-o normalitate. Noi suntem simpli fermieri și nu am făcut asta niciodată”, a mai spus Călin Forgaciu, administratorul Fabricii de brânză de la Țaga.

 

branza_taga-3

 

Brânza de Năsal, produsă unic în lume în comuna Țaga, a dispărut de pe piață în 2013, după ce fabrica a fost închisă de FrieslandCampina România.

 

În 29 august 2014, Compania care deține brandul a încheiat un acord cu Fabrica de Brânzeturi Transilvania pentru reluarea producției de la fabrica din Țaga.

 

Acordul oferă dreptul societății Fabrica de Brânzeturi Transilvania de a opera fabrica de brânză din comuna Țaga, județul Cluj. Asociatul majoritar al societății este AgroTransilvania Cluster, având ca partener asociat Cooperativa Agricolă Someș Arieș.

 

”Acordul de parteneriat cu FrieslandCampina România reprezintă pentru noi, ca structură asociativă ce promovează investițiile în sectorul agroindustrial transilvănean, o oportunitate de a duce mai departe rețetele și tradițiile clujene, indiferent de contextul economic. Grota de la Țaga, în care se maturează brânzeturile, face parte din patrimoniul Transilvaniei și este de datoria noastră să facem tot ce este posibil să susținem procesul de producție de aici”, a declarat Felix Arion, Manager General AgroTransilvania Cluster.

 

Societatea Fabrica de Brânzeturi Transilvania a fost înființată de AgroTransilvania Cluster, asociat majoritar, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Someș Arieș. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenți economici, entități de cercetare, instituții și catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean, iar partenerul său în Fabrica de Brânzeturi Transilvania este o cooperativă formată din peste 70 de ferme, care cresc împreună peste 10.000 de vaci de lapte.

 

Grota naturala de la Ţaga este, de sute de ani, locul in care natura transforma branzeturile in delicatese. Roca specifica grotei, temperatura si umiditatea constante de-a lungul anului, actioneaza asupra branzei, conferindu-i unicitate. Dar mai este un mic ingredient care desavarseste branza de Nasal: Bacteria Brevibacterium linens, care confera, dupa maturare, produsului finit, caracteristici specifice de textura, aroma si culoare. Aceasta branza fermentata este atestata ca produs traditional.

 

Ritualul nuptial din Ţaga este de o mare bogatie si varietate, fiind punctat moment de moment de melodii si texte rituale variate, de oratii si de strigaturi ceremoniale. Textele suprind prin accentele sumbre privind viata femeii instrainate prin maritis, indeosebi a celei maritate in afara statului.

 

Satul Ţaga este inclus in ghidul oficial Cele mai frumoase sate din Romania si puteti ajunge aici fie cu autoturismul, pe DJ 109C din Gherla – Camaras – Targu Mures sau pe DJ 172A din Chichis – Nuseni – Bclean, fie cu autobuzul din Gherla. Ţaga se afla la o distanta de 20 de kilometri e Gherla si la 57 de kilometri de Cluj-Napoca.

Foto: Radiocluj.ro

Brânza de Năsal, dar şi brandurile Moeciu, Bobâlna şi brânza Produs de Ţaga ajung în magazine

Brânza de Năsal, dar şi brandurile Moeciu, Bobâlna şi brânza Produs de Ţaga ajung în magazine

grota de la tagaCelebra fabrică de brânzeturi din Țaga revine pe piață, din această săptămână. Alături de cunoscuta brânză de Năsal, fabrica va livra magazinelor companiilor membre ale clusterului AgroTransilvania o serie de noi produse de înaltă calitate, sub brandurile Bobâlna, Moeciu și Produs de Țaga.

„Nu este vorba doar despre brânza de Năsal, ci şi despre sortimentul Bobâlna, Moeciu şi brânza Produs de Ţaga. Aceasta din urmă împreună cu brânza de Năsal sunt atestate ca produse tradiţionale”, a precizat Călin Fărgaciu, directorul executiv al Cooperativei Someş Arieş.

„Brânzeturile produse în fabrica de la Ţaga vor putea fi cumpărate peste 10 zile şi din Carrefour Polus”, a declarat Ciprian Morcan, reprezentant AgroTransilvania Cluster.

Fabrica de Brânzeturi de la Ţaga a fost redeschisă la sfârşitul lunii noiembrie. Acest lucru a fost posibil în urma acordului semnat pe 29 august 2014 de FrieslandCampina România și Fabrica de Brânzeturi Transilvania, care s-a născut din asocierea dintre AgroTransilvania Cluster și Cooperativa Agricolă Someș Arieș.

Institutul de Cercetari pentru Instrumentatie Analitica (ICIA), cel mai nou membru al AgroTransilvania Cluster

Institutul de Cercetari pentru Instrumentatie Analitica (ICIA), cel mai nou membru al AgroTransilvania Cluster

In cadrul Adunarii Generale a Actionarilor AgroTransilvania Cluster de astazi, 7 aprilie 2015, a fost aprobata cererea Institutului de Cercetari pentru Instrumentatie Analitica (ICIA) de a se alatura echipei AgroTransilvania Cluster.  ICIA are ca obiect principal de activitate cercetarea, proiectarea si realizarea de aparatura analitica de laborator precum si elaborarea de metodologii analitice pentru o mare gama de probe. Odata cu dezvoltarea institutului si dand curs cererii de expertiza in diferite domenii aceste preocupari s-au extins inspre programe de mediu, sanatate, modernizari tehnologice, tehnologii curate. Institutul dispune de o dotare remarcabila care corespunde caracterului multidisciplinar al cercetarii, proiectarii si executiei specifice colectivelor sale de lucru. In institut functioneaza laboratoare de cercetare de chimie, chimie analitica, spectroscopie precum si ateliere de proiectare si executie mecanica si electronica. Aceasta structura permite abordarea unui proiect de la faza de cercetare pana la cea de elaborare a unui prototip.

IMG_0387

In cadrul Adunarii Generale a Actionarilor AgroTransilvania Cluster a fost analizata si aprobata strategia de principiu privind oportunitatile de implicare a clusterului in noi prioecte aferente Programului Operational Competitivitate. Au fost abordate subiecte privind colaborarile cu hypermarket-uri si marile centre comerciale prin prisma noilor cai deschise in urma negocierilor directe purtate de entitatea de management a clusterului in ultima perioada.

IMG_0388

Strategia de promovare pentru viitor a AgroTransilvania Cluster si a membrilor acestuia include si analiza oportunitatii obtinerii Inaltului Patronaj al Casei Regale a Romaniei, ca o recunoastere a calitatii si a efectelor pozitive pe care le genereaza la nivelul comunitatii.

IMG_0384

 

 

 

Oficiali din Republica Moldova în vizită la AgroTransilvania Cluster

Oficiali din Republica Moldova în vizită la AgroTransilvania Cluster

AgroTransilvania Cluster a fost astăzi, 16 martie 2015, gazda unei reununi de schimb de experiență la care a aprticipat Dl. Valerii Condratiuc Vicepreședintele Raionului Hîncești pe problemele economice și, în același timp, Președinte al Comisiei Raionului Hîncești pentru atragerea investiţiilor din Republica Moldova. A mai fost prezentă Dna. Ramona Moldovan, Director al Asociației „Produs de Cluj”, iar din partea AgroTransilvania Cluster au participat la discuții Dl. Ioan Oleleu, Președinte, Dl. Felix Arion, Manager General, precum și alți reprezentanți ai echipei de management al clusterului și ai departamentului de consultanță.

DSC_0398

Au fost abordate subiecte specifice domeniului agro-alimentar, accentuându-se nevoia de colaborare în vederea transformării potențialului din domeniul amintit în oportunități de afaceri care să contribuie la dezvoltarea durabilă a spațiului rural, dar nu numai. A fost remarcat, de asemenea, succesul AgroTransilvania Cluster în penetrarea pieței locale și nevoia de a se transfera experiența acumulată înspre partenerii din Republia Moldova. Particiapții la discuții au concluzionat că această primă întâlnire trebuie să se concretizeze în viitor în noi contacte între mediul de afaceri din România și Republica Moldova pentru a se construi relații comerciale reciproc avantajoase.

În încheiere, Dl. Valerii Condratiuc a vizitat SC Agrotransilvania Cluj SA și facilitățile pe care acesta le pune la dispoziție  producătorilor.